Stimate domnule Prim- Ministru, Ludovic Orban,
Excelențele voastre, doamna și domnilor Ambasadori,
Domnilor Miniștri,
Distinși invitați,
Mă simt onorat ca Institutul Național de Statistică să fie astăzi, împreună cu Grupul de presă MediaUNO, Camera de Comerț Româno-Americană și UGIR 1903, gazda acestei extrem de interesante conferințe. Este un privilegiu să avem alături de noi pe Prim-ministrul României, pe Excelentele lor, ambasadorii SUA, Franței, Regatului Țărilor de Jos și Israelului, miniștri ai Guvernului României, membri ai Parlamentului și reprezentanți ai societății civile.
Subiectul conferinței este unul de stringentă actualitate într-o vreme în care noi toți suntem interesați să identificăm cele mai bune soluții pentru a depăși cu bine această perioadă dificilă, atât din punct de vedere economic, dar și sanitar și social. Actuala criză sanitară a schimbat viața fiecăruia dintre noi și, în egală măsură, societatea în care trăim, atât la nivel național, cât și la nivel global.
Economiile țărilor, fie ele dezvoltate, în curs de dezvoltare sau emergente au cunoscut, ca urmare a crizei sanitare, reduceri semnificative ale PIB, deci a activității din fiecare economie, în primele două trimestre din acest an. Ar fi fost extrem de dificil ca în momentul declanșării crizei sanitare să conturăm chiar și imaginativ pierderi greu de închipuit în cazul unor economii puternice precum cele din SUA, Franța, Germania, Olanda, Israel, Marea Britanie etc.
Trăim într-o lume integrată în care numai împreună putem găsi cele mai bune soluții. România este o țară cu un nivel de deschidere economică mare, dacă avem în vedere faptul că raportul dintre suma exporturilor și importurilor și PIB este de peste 70%. Care este mesajul din spatele acestui indicator statistic? Este cel al numărului mare de agenți economici cu capital străin sau mixt a căror activitate este legată direct sau indirect de conjunctura de la nivel european și global.
Institutul Național de Statistică a întreprins eforturi deosebite pentru a face față noilor condiții cu care ne-am confruntat începând cu luna martie.
În prima parte a crizei sanitare eforturile statisticienilor au fost concentrate pe patru paliere distincte:
- Primul, în mod firesc, a fost cel al protejării sănătății angajaților din Sistemul Statistic Național, în condițiile în care prin profilul activității noastre desfășurăm o vastă activitate în teritoriu, interacționând permanent cu agenți economici, instituții publice și gospodării ale populației;
- Al doilea palier a avut în vedere realizarea de estimări privind pierderile economice obiective ce se prefigurau a fi înregistrate în perioada imediat următoare apariției crizei sanitare la nivel mondial. Folosind metode econometrice, pe baza seriilor istorice de date, dar și a datelor calitative obținute de la agenții economici în această perioadă, la finele lunii martie au putut fi calculate primele estimări ale pierderilor economice ce se prefigurau a fi înregistrate în economia României ca urmare a acestei crize sanitare. Studiile realizate de institut au fost remarcate la nivel internațional; astfel, Comitetul de Statistică al OCDE ne-a invitat într-un panel de dezbateri extrem de select, pentru a prezenta rezultatele obținute, alături de statisticianul șef din SUA, șeful statisticii din Noua Zeelandă, directorul general al Eurostat, acest panel fiind moderat de directorul Diviziei de Statistică a OCDE. Concluzia acestei dezbateri a fost că este nevoie în continuare de cooperare, atât între noi producătorii de date statistice, cât și cu toate celalalte instituții la nivel național și internațional, astfel încât să punem la dispoziția decidenților și opiniei publice cele mai relevante date, într-un timp cât mai scurt.
- Al treilea palier a avut în vedere identificarea de noi surse de date și conservarea celor tradiționale pentru calcularea tuturor indicatorilor aferenți domeniilor statisticii oficiale și pentru îndeplinirea obligațiilor de stat membru al UE în ceea ce privește transmiterea datelor către Eurostat conform calendarului de termene stabilit. Țin să precizez că în această perioadă a fost un dialog continuu între toate oficiile de statistică din țările UE și cu reprezentanți ai Eurostat. La șase luni după începerea crizei sanitare pot spune cu convingere că nu au existat sincope în activitatea institutului;
- Al patrulea palier a avut în vedere pregătirea celor două acțiuni de mare anvergură ale statului român ce se vor desfășura anul viitor: Recensământul Populației și Locuințelor și Recensământul General Agricol. Chiar dacă a fost o perioadă dificilă, am primit tot sprijinul din partea Guvernului, Parlamentului și Președenției pentru finalizarea actelor normative care au permis demararea celor două acțiuni majore. Doresc să subliniez că, încă dinaintea apariției crizei sanitare, INS a gândit și prevăzut metode moderne pentru culegerea electronică a datelor de la populație și folosirea, pe scară largă, a surselor administrative în calcularea indicatorilor statistici. În acest context, doresc să menționez suportul și excelenta colaborare pe care o avem cu experți ai Băncii Mondiale. Astfel, printr-un proiect finanțat prin fonduri europene sunt dezvoltate instrumente moderne pentru desfășurarea celor două acțiuni deja amintite, precum și pentru crearea unui cadru legislativ privind funcționarea statisticii oficiale ținând seama de dinamica și noile provocări din societate.
În acest sens, aș dori să subliniez faptul că principiul de bază al activității institutului, ca parte a Sistemului Statistic European, este independența profesională și stiintifică. Astfel, am reusit să fim flexibili și să ne adaptăm rapid acestor vremuri incerte. Cred că suntem un model de bună practică pentru întreaga administrație publică, iar statistica oficială poate fi folosită ca un instrument de modernizare a acesteia.
În încheiere, aș dori să spun câteva cuvinte și despre catalogul “Împreună protejăm România”, pe care îl lansâm astăzi, o veritabilă Carte Albă privind modul în care a reacţionat societatea românească în această perioadă.
Lucrarea a fost elaborată în parteneriat de către Agenţia MediaUno, Institutul Naţional de Statistică, Camera de Comerţ Româno-Americană şi UGIR 1903. Ea relevă măsurile întreprinse de autorităţile centrale şi locale, colaborarea cu partenerii externi, reacţia agenţilor economici mari şi mici, a firmelor româneşti şi a multinaţionalelor la condițiile actuale. Este, după cum observați, o publicație consistentă și am convingerea că răspunde dorinței autorilor de a se constitui, peste ani, drept un reper documentar pentru cei care vor dori să cunoască modul în care s-a comportat soicetatea românească în confruntarea cu un flagel care a lovit întreaga omenire.
Multumindu-vă pentru atenție, am plăcerea să îl invit pe domnul Ludovic Orban, Prim -Ministrul României să ia cuvântul.
