1. Care sunt prioritățile dumneavoastră în calitate de ministru și ce acțiuni specifice plănuiți să întreprindeți pentru a le realiza?
În primul rând, prioritizez implementarea tuturor proiectelor care reprezintă jaloane ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât România să beneficieze de tranșele de finanțare aferente. În timp ce unele dintre acestea se referă la investiții, alte jaloane sunt reforme necesare, precum implementarea mecanismului contractelor pentru diferență (CfD). Acesta va asigura predictibilitatea pieței de energie și va atrage investitori în generarea de energie cu emisii reduse de carbon, oferind un sprijin pe termen de 15 ani de la punerea în operare a instalației.
Având în vedere eforturile de decarbonare, accelerarea ritmului implementarii investițiilor este esențială, în mod special a acelor investiții care sunt absolut necesare în contextul închiderii capacităților de carbune. În afară de investițiile vizate de PNRR, urmăresc îndeaproape implementarea investițiilor din planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia și utilizarea cu maximă eficiență a Fondului pentru Modernizare, alături de alte surse naționale și private. Investițiile plănuite acoperă tot spectrul energiei, inclusiv capacități de generare cu emisii reduse de carbon, renovarea și modernizarea rețelelor energetice, soluții îmbunătățite de stocare, digitalizare și rețele inteligente.
România are toate premisele pentru a dezvolta proiecte de investiții în producția, prelucrarea și distribuția de gaze, care să asigure necesarul intern și să scadă prețurile, să dezvolte industrii precum cea petrochimică și să sporească contribuția României la piețele regionale de energie, asigurându-ne totodată că nu vom mai depinde de o singură sursă de aprovizionare cu gaze naturale. Una dintre prioritățile noastre naționale este extinderea rețelelor naționale de gaze și asigurarea accesului la cât mai multe comunități posibil. De asemenea, lucrăm la a construi rețele inteligente de distribuție, cu întreaga infrastructură pe care o implică. Și asta are mai multe obiective: creșterea numărului de gospodării care au acces la gaze naturale; dezvoltarea economiei locale prin facilitarea accesului la utilități; creșterea nivelului de atractivitate pentru investitori și consolidarea rezistenței sistemului nostru energetic.
În același timp, Strategia Națională a Hidrogenului va fixa coordonatele de acțiune pentru dezvoltarea economiei hidrogenului în România astfel încât să eliminăm barierele legislative și să susținem investițiile critice pe întreg lanțul de producție și consum. Aceasta ne va permite să atingem obiectivele naționale în domeniul decarbonizării și să beneficiem de toate avantajele economice ale tranziției.
O altă prioritate este finalizarea pregătirilor și demararea efectivă a investițiilor în domeniul nuclear, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4 și inițierea lucrărilor la reactoarele modulare de mici dimensiuni.
Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că tranziția verde nu lasă pe nimeni în spate. De aceea, lucrăm la un cadru de dezvoltare a zonelor afectate economic de eliminarea cărbunelui, prin programe de reconversie profesională, atragerea de noi investiții și diversificarea economiei. Oamenii din Valea Jiului au muncit și muncesc din greu pentru România. Ei merită dezvoltare, oportunități și predictibilitate.
Într-o altă ordine de idei, România nu este singură. Piața energiei este integrată în cea europeană și conectată la țările din jur. Așadar, facem toate eforturile să accelerăm proiectele de inter-conectare cu toți vecinii noștri, în perspectiva asigurării unui sistem energetic stabil și predictibil pentru întreaga regiune. Republica Moldova este prioritatea zero, și facem toate eforturile pentru a o scăpa de dependența energetică rusească. Pe de altă parte, lucrăm la interconectări cu Ucraina. Bulgaria, Ungaria, Grecia, Azerbaidjan și Georgia care să asigure fluxuri bidirecționale permanente de energie. România trebuie și poate să devină un centru regional al piețelor energetice.
2. Cum intenționați să abordați provocările majore cu care se confruntă ministerul în prezent și ce soluții inovatoare propuneți pentru a le depăși?
Este un moment complicat pentru România și Europa, în care trebuie să răspundem unei trileme: tranziția către o energie curată, sigură și accesibilă. Aceasta include necesitatea de decarbonare si eliminare treptată a cărbunelui și nevoia de a asigura continuitatea investițiilor pe întreg lanțul, de la generarea pe baza tehnologiilor cu emisii reduse de carbon până la dezvoltarea infrastructurii energetice de transport, distribuție și furnizare. Nu există soluții ușoare și rapide, ci este necesar un efort continuu, strategic și multi-dimensional. De activitatea Ministerului Energiei depinde dezvoltarea economică a României și siguranța fiecărui român.
Pentru a putea răspunde provocărilor majore cu care ne confruntăm în acest proces, prioritățile mele sunt:
- Elaborarea și definitivarea unei viziuni integrate de pe termen lung pentru sistemul energetic național;
- Asigurarea finanțării pentru investiții;
- Întărirea capacității administrative.
La acestea va contribui și un grup de lucru format din cei mai buni specialiști români în energie din întreaga lume, care vor lucra pro-bono alături de minister, contribuind cu experința lor bogată din industrie și din mediul lor academic.
3. Cum veți asigura transparența și responsabilitatea în cadrul ministerului și cum veți implica cetățenii în procesul decizional?
Fiecare decizie pe care o luăm și fiecare proiect pe care îl începem va fi luat după strânsă consultare cu cetățenii și societatea civică, cu mediul privat și cu ceilați actori interesați. Cred în dialog și într-un parteneriat strâns între stat și cetățeni, între stat și mediul privat. Ușa mea este întotdeauna deschisă pentru a discuta.
4. Ce măsuri luați pentru a promova colaborarea și coordonarea eficientă între ministere și alte instituții relevante?
Mecanismele de cooperare inter-instituțională există și funcționează. Ceea ce rămâne important este voința oamenilor de a lucra ca o echipă care are același obiectiv, fie că provin din instituții sau din familii politice diferite. În final, cu toții suntem aici pentru România. Așa că ofer întreaga mea deschidere și a Ministerului Energiei pentru a ne consulta, a comunica îndeaproape și a lucra împreună cu celelalte instituții. Uneori nu este nevoie de adrese formale, ci un telefon în care doi colegi discută poate rezolva lucrurile mai repede și eficient. Comunicarea este abordarea pe care o promovez.
5. Cum veți evalua și monitoriza progresul și impactul politicilor și inițiativelor ministerului dumneavoastră și cum veți comunica rezultatele către public?
Transparența este piatră de temelie în toate activitățile noastre. Voi continua practica mandatului precedent, făcând un raport de activitate actualizat constant pe pagina mea de internet www.sebastianburduja.ro. De asemenea, voi continua a organiza frecvent conferințe de presă, astfel încât să răspund întrebărilor tuturor. În același timp, consultările pe care le avem frecvent cu actorii relevanți din sistemul energetic național ne permit să fim permanent la curent cu rezultatele politicilor energetice și să acționăm rapid.
Sursa foto – https://www.agerpres.ro/
